10 Locuri de vanatoare în România

Pădurile din România găzduiesc cele mai mari și mai sănătoase populații de urși, lupi și râși din Europa. Fauna sălbatică presupune un fond cinegetic semnificativ din perspectiva diversității și valorii trofeelor de vânat. Bogăția faunistică a permis activității de vânătoare să devină o pasiune pentru oricine, menținându-se un număr suficient de specii de vânat și pentru generațiile viitoare.

Așadar, iată care sunt 10 locuri spectaculoase de vânătoare din România:

1. Pădurea Mociar

Rezervația forestieră „Pădurea Mociar” este o zonă protejată, care se regăsește în județul Mureș, în sud-estul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, în apropiere de DJ153C. Această zonă forestieră este considerată cea mai bătrână pădure de pe meleagurile noastre, fiind încadrată în categoria rezervațiilor forestiere din anul 1932 datorită arborilor seculari (cu vârsta între 650 și 720 de ani).

Întinzându-se pe o suprafață de 569 ha, la altitudinea de 400 m, Pădurea Mociar este caracterizată de o faună specifică codrilor colinari din Transilvania. Aici ai posibilitatea de a întâlni vulpi, căprioare, mistreți, iepuri, bursuci și specii de păsări răpitoare.

2. Pădurea Cozia

Făcând parte din Parcul Național omonim, Pădurea Cozia se întinde pe o suprafață de 2.286 de ha și găzduiește o colecție impresionantă de arbori (gorun, fag, molid, stejar, etc) și specii de flori (printre care cele ocrotite de lege fiind floarea de colț, iedera albă).

Presărat cu copaci înalți ale căror rădăcini par să se extindă la nesfârșit și frunze uscate care formează un covor natural, locul este casă pentru o faună extrem de variată. Principalele specii de animale regăsite în această zonă sunt: jderul de copac, râsul, lupul, cerbul carpatin, căpriorul, capra neagră și pisica sălbatică.

3. Pădurea Bogății

Această zonă forestieră se regăsește în nord-estul județului Brașov, fiind traversată de pârul Măieruș (la est), pârâul Bogății (la vest) și de DN13 (drumul național dintre Brașov și Sighișoara).

Având o suprafață de 8.500 de ha, Pădurea Bogății face parte din rezervația naturală din Munții Perșani. Considerată una dintre cele mai importante păduri de foioase, Pădurea Bogății include mai multe tipuri de specii de arbori (stejari, fagi, molizi). În plus, această pădure reprezintă un loc potrivit pentru activitatea de vânătoare întrucât găzduiește populații de mistreți, urși, râși, cerbi și căpriori.

Fauna acestei păduri seculare mai include și vulpi, lupi, dihori, jderi și veverițe. Din perspectiva populațiilor de păsări, regăsim în Pădurea Bogății următoarele exemplare: mierlă, sturz, variante de ciocănitori, pițigoi, gaiță, uliu, huhurez și iernuca.

4. Pădurea Letea

Cu o suprafață de 5246.8 ha (din care 2.825 de ha fac parte din categoria ariilor naturale strict protejate), Pădurea Letea este o rezervație naturală forestieră regăsită în județul Tulcea, comuna C. A. Rosetti. Considerată cea mai veche rezervația naturală de pe teritoriul țării noastre, această pădure a devenit o preocupare atât pentru comunitate, cât și pentru oamenii de știință. 

Pădurea Letea prezintă un relief format din dune de nisip, bogat în vegetație lemnoasă, care include specii precum stejari brumării, frasini, stejar pufos, tei, plopi argintii, albi sau negri, liane. Varietatea de specii vegetale oferă pădurii un caracter unic nu doar la nivel european, ci și internațional.

În plus, pădurea Letea este un „colț de rai” atât pentru pescari, cât și pentru vânători, în zonă regăsindu-se iepuri, mistreți și fazani.

5. Pădurea de la Giumalău

Localizată în partea nordică a Carpaților Orientali, pădurea de la Giumalău se întinde pe o suprafață de 375 de ha, din care pe 165 de ha există păduri virgine și pe 210 ha de păduri cvasivirgine. 

Pădurea se caracterizează printr-un amestec impresionant de molid și fag, însă cea mai mare parte din suprafața acesteia este reprezentată de molid. În acest sens, Pădurea Giumalău este cea mai mare pădure virgină de molid din zona temperată a Europei. 

Din perspectiva faunei, această pădure include un fond cinegetic impresionant. Așadar, regăsim ursul brun, cerbul, jderul, mistrețul, vulpea, lupul, pisica sălbatică, râsul, coțofana, gaița, uliul păsărar, sitarul și multe alte specii.

6. Codrii Seculari de la Slătioara

Declarată în 1941 drept rezervație naturală forestieră, Pădurea seculară Slătioara este zonă protejată regăsită în Carpații Orientali, în sud-estul masivului Rarău, în satul cu același nume. Întinzându-se pe o suprafață de 1.064,20 de ha, rezervația are o importanță majoră datorită vechimii arborilor și mai ales a coniferelor pe care-i include. Astfel, regăsim specii de brazi, molizi, pini, tisa, fag, păltin de munte, sălcii, carpen.

Înscrisă în Patrimoniul UNESCO și denumită „Catedrala de lemn a Bucovinei”, Pădurea Slătioara adăpostește urși, lupi, căprioare, râși, jderi, bursuci, huhurezi, găinușa de alun sau cocoșul de munte.

7. Pădurea de la Charlottenburg

Regăsită într-o zonă de dealuri, Pădurea de lângă satul rotund Charlottenburg se remarcă printr-un amestec de foioase și deține un parc de vânătoare înființat în 1902. Inițial, se întindea pe o suprafață de 18 ha și includea 12 exemplare de cerb comun. După 2 ani, suprafața parcului ajunge la aproximativ 1.200 de ha, fondul cinegetic incluzând cerbi din Germania și Austria, respectiv cerbi lopătari din Serbia.

În prezent, în pădurea Charlottenburg, întâlnim cerbul lopătar, muflonul, cerbul comun, mistrețul, iepurele, vulpea, căprioară și uneori șacalul. 

8. Pădurea Comana

Pădurea Comana este situată în partea sud-estică a județului Giurgiu și este o rezervație naturală cu o importanță majoră din punct de vedere floristic și avifaunistic. Parte a Parcului Natural Comana, pădurea omonimă prezintă un caracter de deltă, găzduind numeroase specii de:

• Arbori (stejar, tei, ulm);

• păsări (uliu cu picioare scurte, pescăruș albastru, barză albă, presură bărboasă, lopătar);

• mamifere (căprioare, mistreți, iepuri, vulpi);

• reptile și amfibieni. 

9. Parcul Natural Vânători-Neamț

Recunoscut drept ținutul zimbrilor, parcul se regăsește în partea estică a Munților Stânișoarei, respectiv în arealul Subcarpaților Neamțului. Parcul este caracterizat de păduri de conifere, mixte, pajiști, grote, văi și chiar mlaștini, bogat în colecții impresionante de specii de flori și mamifere.

Fauna este alcătuită din următoarele exemplare: urs brun, lup cenușiu, râs, zimbru, mistreț, cerb, căprioară, vulpe, pisică sălbatică, iepure de câmp, acvilă de munte, uliu păsărar, cocoșul de mesteacăn, barza albă și barza neagră, prepeliță, botgros. Se mai întâlnesc numeroase specii de amfibieni, reptile și pești.

10. Balta Mică a Brăilei

Parcul natural Balta Mică a Brăilei reprezintă o zonă naturală mixtă protejată, regăsită în sud-estul județului Brăila, în raza comunelor Berteștii de Jos, Chișcani, Gropeni, Mărașu și Stăncuța. Intrarea în parc se face doar pe cale navigabilă, pe unul dintre brațele Dunării, iar traseele turistice se pot efectua atât pe apă, cât și terestru. 

Parcul se remarcă prin existența ecosistemelor terestre (pădure, pajiște) sau acvatice (bălți, mlaștini, zone inundate). Din perspectivă floristică, parcul natural include peste 200 de specii de arbori și arbuști, printre care enumerăm plopul, ulmul, salcia, cătina.

În plus, zona prezintă un potențial cinegetic ridicat fiind potrivită pentru activitățile de vânătoare. Astfel, regăsim căprioare, vulpi roșcate, viezuri, pisici sălbatice, dihori, iepuri de câmp ș.a.